Coxartroza (artroza soldului): exercitii si orteze de sprijin

Nota informativa

Acest articol are scop informativ si educativ si nu inlocuieste consultul medical profesional. Pentru diagnostic, tratament sau orice decizie legata de sanatate, consulta intotdeauna un medic specialist. Informatiile prezentate reflecta cunostintele disponibile la data publicarii.

Coxartroza (artroza articulatiei soldului) este a doua cea mai frecventa forma de artroza dupa gonartroza (genunchi). Afecteaza cartilajul care acopera capul femurului si acetabululAcetabulCavitatea in forma de cupola din osul bazinului in care se articuleaza capul femurului, formand articulatia soldului. Acoperit cu cartilaj care permite miscarea fara frecare. (cavitatea din os unde se articuleaza femurul), provocand durere, rigiditate si limitarea mobilitatii. In stadiile avansate, mersul devine dificil si calitatea vietii scade semnificativ. In acest ghid iti explicam cauzele, stadiile, tratamentul conservator (exercitii, orteze, medicatie) si cand devine necesara proteza de sold.

Cauze si factori de risc

• Coxartroza primara - uzura legata de varsta, fara o cauza identificabila. Cartilajul se subtiaza treptat dupa decenii de utilizare. Cel mai frecvent tip dupa 60 de ani.
• Coxartroza secundara - consecinta unei afectiuni pre-existente: displazia de sold (dezvoltarea incompleta a soldului in copilarie), necroze avasculareNecroza avascularaMoartea tesutului osos cauzata de intreruperea alimentarii cu sange. La sold, capul femurului se prabuseste treptat, distrugand articulatia. Cauze: fracturi, corticosteroizi, alcoolism. a capului femural, fractura de sold vindecata incorect, artrita reumatoida.
• Supraponderalitate - fiecare kilogram in plus adauga 3-4 kg de forta pe articulatia soldului la mers. Obezitatea creste riscul de coxartroza de 2-3 ori.
• Suprasolicitare profesionala sau sportiva - munca fizica grea, sport de impact (alergare pe distante lungi, fotbal) pe parcursul a zeci de ani.
• Genetica - predispozitia genetica explica 50-60% din risc. Daca parintii au avut coxartroza, riscul tau este semnificativ mai mare.

Simptome pe stadii

• Stadiul 1 (incipient) - durere usoara in zona inghinala dupa activitate fizica intensa (mers lung, urcat scari). Dispare la repaus. Mobilitatea este normala. Multi pacienti ignora acest stadiu.
• Stadiul 2 (moderat) - durere la mers, la urcat/coborat scari, la ridicarea din scaun. Rigiditate matinala (15-30 minute). Dificultate la indoirea soldului (legat sireturi, imbracat sosete). Schiopatare usoara dupa mers prelungit.
• Stadiul 3 (avansat) - durere permanenta, inclusiv la repaus si noaptea. Mers cu bastonul sau cadru de mers. Pierdere semnificativa a mobilitatii (nu poate indoi soldul la 90 grade). Atrofia musculaturii coapsei si fesei.
• Stadiul 4 (sever) - durere intensa, constanta. Deplasare dificila chiar si pe distante scurte. Calitatea vietii sever afectata. Indicatie de proteza de sold.

Semnul distinctiv al coxartrozei: durerea in zona inghinala (nu in lateral sau in spate). Multi pacienti confunda durerea de sold cu durerea de spate sau de genunchi - durerea de coxartroza poate iradia spre genunchi pe fata coapsei.

Diagnostic

• Examen clinic - testarea mobilitatii soldului (flexie, rotatie interna, rotatie externa). In coxartroza, rotatia interna este prima miscare limitata. Testul FABERFABERTest clinic pentru articulatia soldului. Acronimul vine de la Flexie, ABductie, Rotatie Externa. Piciorul se aseaza in forma de 4, apoi medicul apasa genunchiul in jos. Durerea in zona inghinala sugereaza artroza de sold. (flexie, abductie, rotatie externa) reproduce durerea inghinala.
• Radiografia - confirma diagnosticul si stadiul. Semne: ingustarea spatiului articular, osteofitiOsteofitiExcrescente osoase (ciocuri, pinteni) care se formeaza la marginile articulatiilor afectate de artroza. Sunt raspunsul organismului la uzura cartilajului si pot limita miscarea sau comprima nervii. (excrescente osoase), scleroza subcondralaScleroza subcondralaIngrosarea si indurarea osului de sub cartilaj (osul subcondral) ca reactie la pierderea cartilajului protector. Vizibila pe radiografie ca zone mai albe si mai dense. (osul devine mai dens).
• RMN - utila in stadii incipiente cand radiografia este normala dar simptomele persista. Detecteaza modificari ale cartilajului si edemul osos inainte de a fi vizibile pe radiografie.

Tratament conservator

Exercitii si kinetoterapie

Exercitiile sunt cea mai eficienta interventie non-chirurgicala. Intaresc musculatura care stabilizeaza soldul, mentine mobilitatea si reduc durerea.

• Exercitii de mobilitate - rotatii usoare ale soldului in pozitie culcat sau sezand, pendul cu piciorul (balansare inainte-inapoi cu piciorul relaxat). Mentine amplitudinea de miscare.
• Intarire musculara - abductia soldului (ridicarea piciorului lateral, culcat pe o parte), extensia soldului (ridicarea piciorului inapoi, culcat pe burta), bridging (ridicarea bazinului din pozitie culcat pe spate). 3 serii x 10-15 repetari, zilnic.
• Exercitii in apa (hidroterapie) - apa reduce 50-70% din greutatea corpului pe articulatii. Mersul in piscina, aqua-gym si inotul (stil liber, nu bras - brasul solicita excesiv rotatia externa) sunt excelente.
• Bicicleta - miscare cu impact zero pe sold, mentine mobilitatea si forta. Bicicleta stationara cu inaltimea saului corecta (genunchi usor indoit in punctul cel mai jos).

Pierderea in greutate

Cel mai eficient tratament non-chirurgical. Pierderea a 5% din greutatea corporala reduce durerea cu 25% si imbunatateste functia. La un pacient de 90 kg, 4.5 kg in minus inseamna 13-18 kg mai putina forta pe soldul afectat la fiecare pas.

Medicatie

• Paracetamol - prima linie, sigur pe termen lung in doza corecta (max 3g/zi). Eficacitate moderata.
• Antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) - ibuprofen, diclofenac, naproxen. Mai eficiente decat paracetamolul pentru durere si inflamatie. Nu pe termen lung (risc gastric si renal). Se iau dupa masa, cu protectie gastrica daca sunt necesare peste 2 saptamani.
• Infiltratii intra-articulare cu corticosteroizi - efect rapid (zile) dar temporar (4-12 saptamani). Maximum 3-4 infiltratii pe an. Utile pentru controlul crizelor dureroase acute.
• Acid hialuronic intra-articular - "vascozuplementare" - injectare de gel lubrifiant in articulatie. Dovezi mixte de eficacitate, dar unii pacienti raporteaza ameliorare semnificativa timp de 6-12 luni.

Dispozitive de sprijin si orteze

• Bastonul de mers - reduce sarcina pe soldul afectat cu 20-30%. Regula critica: bastonul se tine in mana OPUSA soldului bolnav (daca soldul drept este afectat, bastonul merge in mana stanga). Inaltimea: la incheietura mainii cand stai drept cu bratele pe langa corp.
• Talonete cu amortizare - inserturi de silicon sau gel care absorb socul la fiecare pas. Reduc vibratia transmisa articulatiei. Eficiente mai ales pe suprafete dure (beton, gresie).
• Incaltaminte cu talpa amortizanta - pantofi sport cu amortizare buna reduc impactul cu 30-40% comparativ cu pantofii cu talpa dura. Evita tocurile inalte si pantofii plati fara amortizare.
• Centura de sustinere a soldului - bandaj elastic care comprima si stabilizeaza articulatia. Efect mai degraba de comfort si proprioceptie decat de sustinere structurala reala. Poate ajuta la mers lung.
• Dispozitive ajutatoare - ridicator de sosete (nu te apleci), scaun de baie (nu stai ghemuit), inaltatoare de WC (nu te apleci profund). Reduc solicitarea soldului in activitatile zilnice. Consulta si ghidul nostru despre cadrul de mers.

Proteza totala de sold

Cand tratamentul conservator nu mai controleaza durerea si mobilitatea dupa cel putin 3-6 luni de tratament adecvat, proteza de sold devine optiunea recomandata.

• Indicatii - durere persistenta care afecteaza somnul si activitatile zilnice, limitare severa a mobilitatii, esecul tratamentului conservator, stadiul radiologic 3-4.
• Rata de succes - 95% la 10 ani, 85% la 20 de ani. Majoritatea pacientilor raporteaza ameliorare dramatica a durerii si revenire la activitati normale.
• Recuperare - mers cu carje/cadru 4-6 saptamani, apoi mers cu bastonul 2-4 saptamani. Kinetoterapie intensiva timp de 3 luni. Intoarcere la activitati normale in 3-6 luni.
• Restrictii dupa proteza - evitarea flexiei soldului peste 90 grade, a rotatiei interne excesive si a incrucisarii picioarelor in primele 6-12 saptamani (risc de luxatie). Pe termen lung, se recomanda evitarea sporturilor de impact (alergare, fotbal) dar bicicleta, inotul si mersul sunt incurajate.